Polo pe Apă

Profesori Polo pe Apă

Polo-ul in România…

Cum si când a aparut jocul de polo la noi în tara? Destul de târziu, în comparatie cu alte tari din Europa Centrala, sau cu Vestul continentului nostru, cam pe la sfârsitul celui de al treilea deceniu. Mai întâi sub forma de amuzament (sau divertisment) al înotatorilor la încheierea antrenamentelor, sau a concursurilor. Se trageau doua porti în apa, imediat aparea o minge de piele, asemanatoare celei folosita de fotbalisti si echipele se constituiau pe loc. Pâna în 1931 – Federatia Româna de Natatie a fost constituita la 21 decembrie 1930 – nici nu poate fi vorba de o activitate organizata.

Exista si astazi în Romania vechi specialisti care sustin ca la primul Campionat European de polo organizat în 1926, la Budapesta, ar fi fost prezenta si o selectionata a tarii noastre. Consultând toate documentele oficiale la premiera acestei competitii, nu am gasit confirmarea necesara. Abia în presa vremii din 1928 am putut întâlni o notita despre un prim joc oficial, care a opus selectionatele oraselor Oradea si Cluj si s-a încheiat nedecis: 3-3. Un an mai târziu, la Cluj, s-a desfasurat un prim meci între doua echipe de club: Universitatea-M.S.E. Tg. Mures 8-6. Iar în 1930, aceeasi formatie a studentilor clujeni spulbera pur si simplu – 12-1 (6-0) – o echipa bucuresteana a T.C.R. – ului.

Bucuresti, Oradea, Cluj, Tg. Mures si Timisoara – acestea au fost orasele în care au aparut primele echipe de polo, alcatuite în marea majoritate din înotatori. În 1932, Universitatea Cluj a întâlnit-o din nou pe M.S.E. Tg. Mures, învingând-o cu 4-1.

Un Almanah al sporturilor din 1933 ne aminteste desfasurarea Campionatelor nationale de natatie (înot, polo si sarituri) la Strandul Kiseleff (de la Sosea) din Bucuresti, în zilele de 3,4 si 5 septembrie. La polo, învingatoarei i-a fost atribuit un trofeu denumit „Cupa României”. În prima zi: M.S.E. Tg. Mures-P.T.T. Bucuresti 4-1 (3-1) si ILSA Timisoara-C.F.R. Bucuresti 6-1 (2-0). Surprinzator, în partida cu Sportul studentesc, universitarii clujeni nu s-au prezentat! În ziua urmatoare, a fost rândul celor de la Sportul studentesc sa forfaiteze în meciul cu poloistii mureseni. Asa ca finala a opus în ultima zi a competitiei pe M.S.E. Tg. Mures si pe ILSA. Timisorenii erau jucatori tehnici, dar mai lenti si nu s-au putut opune vigurosilor poloisti mureseni, învingatori cu 4-0 (2-0). La M.S.E. jucau pe atunci Szigyarto, Vancea, Schwartz, Henselman, Kovacs, Müller si Daroczi, pe care i-am putut întâlni si printre protagonistii curselor de înot, iar culorile ILSA-ei au fost aparate de Bader, Molnar, Chefer, Ravasz, Fischer, Lustig si Freund. Final s-a reeditat în anul urmator, succesul muresenilor (3-2) fiind obtinut la capatul unei lupte îndârjite.

Rezultatele notabile ale echipelor CSS Viitorul Cluj-Napoca

1989 – Medalie de Argint, Categoria Juniori 3;

1991 – Medalie de Bronz, Categoria Juniori 2;

1992 – Medalie de Aur, Categoria Juniori 1;

1993 - Medalie de Aur, Categoria Juniori 1;

1999 – Medalie de Argint, Categoria Juniori 2;

2004 – Medalie de Aur, Categoria Juniori 3,

2006 – Medalie de Argint, Categoria Juniori 2;

2007 – Medalie de Bronz, Categoria Juniori 3;

2008 – Medalie de Bronz, Categoria Juniori 3;

2009 – Medalie de Bronz, Categoria Juniori 2.

Polo pe apă este un sport acvatic de echipă. Este cel mai vechi sport de echipă jucat la toate edițiile Olimpiadelor sportive de vară, din 1900, de când a fost introdus ca sport olimpic. Polo pe apă se dispută între două echipe alcătuite din 7 jucători fiecare: 6 jucători de teren și un portar, pe banca de rezerve fiind încă maximum 6 jucători. Portarul este singurul jucător căruia i se permite să atingă mingea cu două mâini, să lovească mingea cu pumnul închis și să atingă fundul piscinei, in noul regulament îi este permis să depășească jumătatea terenului.

Teoretic polo pe apă se joacă la fel ca și handbalul, cu următoarea așezare în teren: centru, fundaș, inter dreapta, inter stânga, extremă dreapta, extremă stânga și portar. La fel ca și la handbal, dacă un jucător comite un fault major, există situația de eliminare pe o perioadă de 20 de secunde, caz în care echipa adversă beneficiază de avantajul unui om în plus.

Jocul de polo pe apă are durata a 4 reprize a câte 8 minute de joc efectiv fiecare. Lungimea bazinului este de 30 m pentru bărbați și 25 m pentru femei, iar lățimea de 20 m. Adâncimea apei este de cel puțin 1,8 m.

Nr. 1 și 5 – extreme, Nr. 2 și 4 – interi, Nr. 3 – fundaș, Nr. 6 – centru